Să-i cunoaștem mai bine pe copiii cu CES, pot fi și copiii noștri

 

Cerințele educaționale speciale sunt acele cerințe care derivă din nevoile speciale ale unor persoane, generate de existența unor disfuncții la nivel intelectual, senzorial, fizic, psiho-afectiv, socio-economic, cultural (MECTS – Ordinul 5574/ 2011).

Astfel, putem considera că se încadrează în categoria CES: copiii cu dificultăţi motorii, sindrom Down, dificultăţi de vorbire, tulburări de comportament, autism, deficit de atenţie şi hiperactivitate (ADHD), dar şi cei care trec, pur şi simplu, printr-o perioadă mai grea (abandon familial, abuzuri, tulburări psiho-emoționale care dizabilitează formarea normală a personalității copilului).

Un climat cald, înţelegător, creat de familie, şcoală, societate, împreună cu terapii şi educaţie personalizate individual, îi creează copilului cu cerinte educationale speciale o bază solidă de dezvoltare, putându-se preveni, în acest mod, tulburările emoţionale şi de comportament.

Copiii şi tinerii cu CES. Diferiti, dar egali!

Conceptul de CES presupune o abordare care consideră că fiecare copil este unic, poate învăţa dacă este identificat tipul de învățare specific particularităţilor individuale ale sale.

Elevul cu CES are nevoie de condiţii de învăţare care să stimuleze şi să sprijine dezvoltarea sa, un curriculum adaptat şi individualizat.

Consiliul Judetean Dolj, sprijin permanent pentru elevii cu CES

"Consiliul Judeţean are în coordonare unităţi de învăţământ pentru copii cu nevoi speciale, vorbim despre Şcoala Gimnazială Specială "Sf. Mina", Liceul Tehnologic Special "Beethoven", de Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă ”Sf. Vasile” astfel că este normal ca împreună să căutăm surse de finanţare şi metode prin care să uşurăm procesul educativ atât pentru aceşti copii, cât şi pentru cadrele didactice. În această perioadă suntem în cursul derulării unui proiect prin care am achiziţionat tablete şi laptopuri pentru aceste şcoli speciale, este vorba despre accesarea unui program european, Competitivitate, prin care am reuşit să luăm aproximativ 800.000 de lei, iar prin intermediul lui am cumpărat 380 de tablete şi 56 de laptopuri.  Şcoala Gimnazială Specială "Sf. Mina" a intrat în posesia a 120 de tablete şi 21 de laptopuri, toate conectate la internet şi cu toate facilităţile incluse. Acesta este doar unul dintre programele pe care Consiliul Judeţean le derulează  cu aceste unităţi de învăţământ.De-a lungul timpului ne-am implicat financiar şi în dotarea şcolilor cu mobilier şi aparatură pentru laboratoare, Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Dolj este, de asemenea, sub coordonarea noastră şi cred că are cele mai bine dotate şi moderne laboratoare din acest spectru. Bineînţeles că nu ne vom opri aici, vom continua derularea de proiecte europene şi pot spune că încercăm să finalizăm în această lună proiectele pentru demararea reabilitării clădirilor pentru Şcoala Gimnazială Specială "Sf. Mina" şi pentru Liceul Tehnologic Special "Beethoven". Împreună cu conducerea acestor unităţi de învăţământ, în fiecare an, am mai avut proiecte de îmbunătăţire a procesului educativ prin care au fost achiziţionate diferite echipamente pentru a ajuta cadrele didactice să comunice mai uşor cu copiii, astfel au fost aduse table interactive, mobilier specific, dar şi tot felul de gadgeturi necesare", a declarat Cosmin Vasile, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj.

Şcoala Gimnazială Specială "Sf. Mina” Craiova are misiunea de a promova „o şcoală pentru toţi şi pentru fiecare”, oferă servicii specializate bazate pe flexibilitate şi toleranţă, adică posibilitatea fiecăruia de a învăţa în funcţie de ritmul, capacităţile şi nevoile proprii. Şcoala aplică terapii de compensare, recuperare, reabilitare şi integrare a elevilor cu CES.

"Consiliul Judeţean Dolj a venit în întâmpinarea nevoilor învăţământului special prin demararea unui proiect prin care s-au achiziţioat laptopuri şi tablete. Proiectul s-a numit ”Creșterea gradului de utilizare a internetului în activitatea educațională a instituțiilor de învățământ special din județul Dolj”, iar şcoala noastră a primit 21 de laptopuri pentru folosinţa cadrelor didactice în activitatea de predare, învăţare, evaluare şi 120 de tablete pentru elevi. Dispozitivele acestea sunt foarte importante în toate activităţile care se desfăşoară la nivelul unităţii pentru că în învăţământul special nu există manuale astfel că tabletele sunt de mare ajutor în elaborarea materialului didactic. Colegii mei desfăşoară activităţi de predare, de terapie educaţională, de logopedie şi lecţiile sunt mult mai atractive dacă elevii folosesc tabletele, ei fiind copii cu deficienţe grave le este mult mai uşor să vadă lucrurile pe tabletă decât din poveştile spuse de profesori", a declarat Cristina Constantinescu, directorul Şcolii Gimnaziale "Sf. Mina".

"Tabletele sunt de mare ajutor la clasă, mai ales că sunt conectate la internet şi copiii le pot folosi oriunde. Noi, ca şi profesori, le utilizăm în predarea la clasă ajutându-ne de diferitele aplicaţii pe care le folosim în funcţie de nevoile fiecărui copil în parte. Cum unitatea noastră are elevi care sunt şcolarizaţi la domiciliu, tabletele sunt foarte utile pentru că aceştia pot urmări activitatea din clasă şi pot participa şi ei activ la ore", a declarat Veronica Jiroveanu, consilier şcolar în cadrul Şcolii Gimnaziale "Sf. Mina".

Dezideratul de a oferi posibilitatea fiecărui individ de a-și găsi locul în care să se simtă util profesional, social și personal nu este posibil fără o schimbare de mentalitate a oamenilor vis-a-vis de persoanele cu cerințe educaționale speciale.

O astfel de abordare poate genera egalitatea de șanse, participarea și integrarea școlară și socială.

 


Bibliografie:

Gherguţ, Alois, 2006, Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale, Editura Polirom, Iaşi.

 

 

 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Bilanțul unui an presărat cu provocări, dar și cu învățăminte pentru toți cei implicați în procesul educațional

CELE MAI BUNE PRACTICI PRIVIND INFIINTAREA DE INTREPRINDERI SOCIALE IN REGIUNILE VEST, CENTRU SI NORD-VEST – PROIECTUL ARGUS

GRĂDINA URBANĂ SD - Parcul Nicolae Romanesu